Calculator de matrice — fiecare pas scris așa cum l-ați scrie în caiet
Operația
Rezolvare
📚 Teorie: cum se rezolvă de mână
Metoda lui Gauss este instrumentul principal pentru lucrul cu matrice. Sunt permise trei transformări elementare pe linii: schimbarea a două linii între ele, înmulțirea unei linii cu un număr nenul și adunarea la o linie a unui multiplu al altei linii. Ele nu schimbă soluțiile sistemului.
Determinantul este un număr care arată dacă matricea este singulară. Dacă det A = 0, matricea nu are inversă, iar sistemul A·x = b nu are soluție unică. Pentru 2×2, det = a₁₁·a₂₂ − a₁₂·a₂₁; matricele mai mari se dezvoltă după prima linie: fiecare element al ei se înmulțește cu complementul său algebric Aᵢⱼ = (−1)ⁱ⁺ʲ·Mᵢⱼ, unde minorul Mᵢⱼ este determinantul matricei fără linia i și coloana j.
Matricea inversă se calculează cu formula A⁻¹ = (1/det A)·adj A: aflăm complemenții algebrici ai tuturor elementelor, îi scriem într-o matrice, o transpunem (obținem matricea adjunctă adj A) și împărțim fiecare element la determinant. Verificare: A·A⁻¹ = E.
Rangul este numărul liniilor nenule după aducerea matricei la forma eșalon, adică numărul ecuațiilor cu adevărat independente.
Înmulțirea matricelor: elementul cᵢⱼ este suma produselor elementelor corespunzătoare de pe linia i a primei matrice și coloana j a celei de-a doua. De aceea numărul de coloane ale lui A trebuie să fie egal cu numărul de linii ale lui B, iar în general A×B ≠ B×A.
Valori și vectori proprii. Numărul λ și vectorul nenul v sunt valoare proprie și vector propriu dacă A·v = λ·v. Atunci (A − λE)·v = 0, iar soluție nenulă există doar dacă det(A − λE) = 0 — aceasta este ecuația caracteristică. Rădăcinile ei sunt valorile proprii; pentru fiecare se rezolvă sistemul (A − λE)·v = 0. Vectorii se scriu cu coordonate întregi: orice c·v cu c ≠ 0 este tot vector propriu, deci răspunsurile (1; 2; −1) și (2; 4; −2) sunt același lucru.
Metode. Un sistem cu matrice pătratică se rezolvă în trei feluri: prin metoda lui Gauss, cu regula lui Cramer și prin metoda matriceală X = A⁻¹·B (în India, programa CBSE folosește doar ultima). Inversa se află cu complemenți algebrici sau prin metoda Gauss–Jordan: în dreapta lui A se scrie E și, prin transformări pe linii, A devine E — în dreapta se obține A⁻¹. Determinantul 3×3 se calculează comod cu regula lui Sarrus. Metoda implicită este cea predată la școală în țara dumneavoastră și poate fi schimbată.
Celulele acceptă numere întregi, zecimale (1,5) și fracții (2/3) — toate calculele se fac cu fracții exacte, fără erori de rotunjire.
Întrebări frecvente
Este gratuit?
Da, acest calculator este gratuit și nu cere înregistrare. Totul se calculează direct în browser, nu pe un server.
← Toate instrumentele matematice